Copilaria este o etapă importantă și unică în viața unei persoane. În această etapă a vieții se stabilesc bazele pentru dezvoltarea ulterioară. Deasemenea se formează amintiri și experiențe de neprețuit. Este o etapă crucială în dezvoltarea umană. Un copil experimentează o serie de schimbări și învață să se adapteze la lumea din jurul său.
Copilaria este caracterizată de dezvoltarea rapidă a creierului și a capacităților cognitive, motorii și sociale. În această perioadă, copiii învață să meargă, să vorbească, să interacționeze cu alți oameni și să-și dezvolte propriile abilități și interese. Mai jos o să aflați date importante din istoria modei pentru copii și bebeluși.
Când apare conceptul de haine pentru copii ?
În perioada copilăriei, copiii își formează relații și legături emoționale puternice cu membrii familiei și cu alți copii. Ei descoperă lumea înconjurătoare prin joc. Explorează mediul în care trăiesc și experimentând diverse activități și experiențe.
Copilaria este o perioadă fericită și lipsită de griji, în care copiii se bucură de libertatea de a explora și de a învăța prin joacă. Aceasta este, de asemenea, perioada în care copiii își formează multe dintre valorile, credințele și atitudinile care îi vor influența pe parcursul vieții. Iar imbrăcămintea joacă un rol important în viața lor.
Conceptul de haine pentru copii a apărut în secolul al XVIII – lea. Până în această perioadă , copiii se îmbrăcau la fel ca părinții lor. Îmbrăcămintea joacă un rol esențial al aspectului copilăriei în fiecare perioadă. Până în această perioadă îmbrăcămintea purtată de sugari și copii mici avea o trăsătură comună distinctivă. Și anume îmbrăcămintea lor nu avea distincție sexuală, era unisex.
Îmbracăminte bebebelușilor până în secolele XVII -lea și al XVIII -lea.
Până în secolele al XVII- lea și al XVIII -lea, îmbrăcămintea bebelușilor era simplă și funcțională. Avându-se în vedere condițiile și resursele limitate ale epocii. În general, bebelușii erau înfășurați în pânze moi și lungi, cum ar fi scutecele sau învelitoarele. Acestea erau realizate din materiale naturale, cum ar fi bumbacul sau inul.
Scutecele erau folosite pentru a înfășura bebelușii și pentru a-i menține curați și uscați. Acestea erau realizate din pânză și erau înfășurate în jurul corpului bebelușului pentru a-i oferi sprijin și confort. Scutecele erau adesea refolosite, fiind spălate și uscate în mod regulat.
Pentru a proteja bebelușii de frig sau de vânt, puteau fi folosite și căciulițe sau bonete. Acestea erau confecționate din materiale moi, cum ar fi lâna sau bumbacul, și erau purtate pe capul bebelușilor pentru a-i menține călduroși.
Teorii pedagogice care au influențat îmbrăcămintea copiilor.
Noile teorii pedagogice prezentate la sfârșitul secolului al XVII-lea și al XVIII-lea despre copii și copilărie au influențat foarte mult îmbrăcămintea pentru copii.
De exemplu, publicația filosofului John Locke din 1693, Some Thoughts Concerning Education, a influențat îmbrăcămintea pentru copii. El a pledat pentru abandonarea cu totul a înfășurării în favoarea hainelor lejere, ușoare, care le-au permis copiilor libertatea de mișcare. De-a lungul secolului următor, diverși autori au extins teoriile lui Locke și până în 1800, majoritatea părinților englezi și americani nu și-au mai înfășurat copiii.
Obiceiul de a înfășa nou-născuții cu împachetări de in peste scutece și cămăși- a fost în vigoare toata perioada Evului Mediu. O credință tradițională care stă la baza înfășării era că membrele bebelușilor trebuiau îndreptate și susținute sau că vor crește îndoite și greșite.
De asemenea, în funcție de statutul social și de disponibilitatea resurselor, puteau exista și diferențe în îmbrăcămintea bebelușilor. Copiii din familii bogate sau nobiliare puteau purta haine mai elaborate și cu detalii ornamentale. În schimb, familiile sărace sau muncitorești se bazau pe materiale și stiluri mai simple.
Este important de menționat că informațiile despre imbrăcămintea specifică a bebelușilor în Evul Mediu pot varia în funcție de perioada exactă și de locație. Modelele de îmbrăcăminte diferă în diferite regiuni și în diferite secole ale Evului Mediu.
